- Economic - nr. 569 / 11 Iunie, 2010 In ziarul "Financiarul” de marti, 8 iunie, in pagina a sasea, titlul unui articol alarmant are darul de a ne pune pe ganduri: "Septelul din judetul Brasov a scazut cu 60% in ultimii 20 de ani”. Sa recunoa stem totusi ca "septelul” brasovean nu face decat sa urmeze, "prin efectul de turma”, mersul politicilor noastre postdecembriste prin care am reusit sa demonstram din plin ca nu suntem capabili sa promovam o politica economica nationala sanatoasa. Sigur ca observatia nu este valabila in sensul particular al celor ce promoveaza politicile economice, fiindca fiecare, dupa ce a ajuns intr-o functie importanta in stat, devine preocupat sa-si rezolve problemele "de ginta” si uneori "de trib”. In acelasi timp si in ceea ce ne priveste, nu putem afirma ca stam, in privinta septelului, mult diferit de judetul Brasov, chiar daca, in ceea ce priveste zootehnia, judetul Mures s-a aflat mereu in varful piramidei. Dar sa dam Cezarului ce este al Cezarului si, de vreme ce la Brasov s-au sarbatorit 110 ani de la infiintarea primei fabrici de lapte din tara, vom puncta din articolul amintit momentele de referinta ale istoricului acestei fabrici. Daca nu din alt motiv, poate ca, intr-un viitor, sa fie tentat cineva care are acces mai bun la documente sa intocmeasca o lucrare privind istoria economica a judetului Mures si mai ales a zootehniei muresene recunoscuta pentru locul ei frunta s la productia de lapte pe tara. Danezul Alfred Jensen, stabilit in Brasov, infiinteaza in anul 1900 prima fabrica de prelucrare a laptelui, "Jensenischen Molkerei”, intr-o cladire de pe strada De Mijloc. Productia era destinata brasovenilor si consta din lapte pasteurizat, unt si branza. Dar productia fiind superioara consumului, s-a produs cu marfa pe stoc si, dupa doi ani, fabrica si-a inchis portile fiind nerentabila. In scurt timp a fost preluata de "Coopera