Sâmbătă au loc alegeri legislative în Slovacia. Alegătorii sunt chemaţi la urne să reînoiască parlamentul de la Bratislava în contextul în care tema principală a campaniei a fost aşa-zisă problemă maghiară. Trebuie precizat pentru început că Slovacia, ţară independentă din 1993 încoace, numără 5,4 milioane de locuitori din care o puternică minoritate maghiară de circa 500 de mii de suflete.

Sâmbătă au loc alegeri legislative în Slovacia. Alegătorii sunt chemaţi la urne să reînoiască parlamentul de la Bratislava în contextul în care tema principală a campaniei a fost aşa-zisă problemă maghiară.

Trebuie precizat pentru început că Slovacia, ţară independentă din 1993 încoace, numără 5,4 milioane de locuitori din care o puternică minoritate maghiară de circa 500 de mii de suflete.

Plecând de la aceste cifre statistice şi de la tendinţa "naturală" a slovacilor de a privi mai degrabă în spate decât în faţă, este foarte adevărat că această campanie s-a axat mult pe chestiunea maghiară. E şi ăsta un fel de a evita dezbateri pe teme mai complexe - cum ar fi economia - dar pe care puţini politicieni ştiu să le dea de furcă.

Tensiunile cu minoritatea maghiară fac însă parte din istorie, dacă nu uităm că ţara a fost trei secole la rând ataşată regatului austro-ungar până la crearea Cehoslovaciei în 1918. Ungurii sunt aşadar pentru mulţi slovaci inamicul ereditar

În plus, actuala campanie şi alegerile au loc în momentul în care se aniversează 90 de ani de la semnarea tratatului de la Trianon, text care i-a făcut pe unguri să-şi piardă două treimi din teritoriu - inclusiv actuala Slovacie - şi jumătate din populaţie.

Dacă până acum patru ani însă, chestiunea maghiară era pusă cu mai multă diplomaţie, din 2006 încoace, data la care liderul stângii Robert Fico a câştigat scrutinul dar a acceptat să se alieze la guvernare cu extrema dreaptă naţional