Stiau ei, baronii PD-L, de ce nu-l au la stomac pe Liviu Negoita si nu l-au acceptat premier decat atunci cand au fost siguri ca nu va primi votul Parlamentului. Intai a dat o neplacuta lectie de eficienta in Sectorul 3, recompensata cu o realegere triumfala, aproape fara campanie electorala.
Apoi a refuzat sa se amestece in populisme ieftine, facand mereu nota separata si sobra la masa conducerii partidului, motiv pentru care a fost la un pas de mazilire fix inainte de alegerile din 2008, fiind salvat doar de sustinerea de la Cotroceni peste care, pe vremea aceea, nimeni din Modrogan nu avea curajul sa treaca pe fata.
In plus, a fost util mana in mana cu candidatii PD-L care s-au batut sa prinda un colegiu in sectorul pastorit de Liviu Negoita. Dupa prezidentiale, greii au reusit sa-l impuna din nou pe Emil Boc, premierul de paie numai bun de sabotat si fraierit, adica ideal pentru interesele lor.
Si iata ca aversiunea lor isi gaseste motivatia acum in planul aspru de restructurare a aparatului guvernamental, initiat de Liviu Negoita. Cum adica sa ramana PD-L cu doar 5 ministere dintr-un total de doar 8? Cum sa se injumatateasca agentiile guvernamentale? Cum sa ramana doar doi secretari de stat de minister in locul celor 300, in total, de acum? Cum sa plece, de exemplu, nasul Videanu din guvern? Ce ne facem cu minunatie de clientela agatata de ministerele ce vor disparea? Ce ne facem cu UNPR, care tocmai se pregatea sa mai insface cel putin ministerul Muncii pentru insusi presedintele noului partid?
Probabil ca tripleta B.V.B. a intrat in fibrilatii la asa blasfemie. Dar, intamplator sau nu, poate cu binecuvantarea de la Cotroceni, planul a devenit public, cu marca de incredere "Liviu Negoita" pe el, si a primit un logic gir al parlamentarilor PD-L. Dincolo de economiile reale, care nici nu mai trebuie explicate, o ast
