De când se naşte şi până moare, românul dă încontinuu şpagă: la maternitate, la grădiniţă, la şcoală, la facultate, la medici, la poliţişti, la Garda Financiară şi chiar preotului care îl îngroapă. Sursa: Shutterstock

Din prima clipă în care se naşte, când nici n-a ajuns la sânul mamei, şi până la ultimul drum al vieţii, când prima lopată cu pământ începe a-l acoperi, românul e însoţit de şpagă. E vânat de bacşiş, pândit de mită, parazitat de şperţ. E ca un element încă nedescoperit din compoziţia aerului pe care românii îl respiră.

Nu e suficient să înşirăm toate încercările vieţii în care românul dă şpagă. Le şi contabilizăm, la cursul zilei, pentru că puţini au avut curio zitatea să calculeze exact. Datele prezentate au la bază sondaje de opinie, anchete jurnalistice, dar şi informaţii luate direct de la oameni care au dat şpagă de curând.

Ai cei 7 ani de şpagă?

Iniţierea se face de la naştere. Primele „atenţii” merg spre medicul obstetrician, anestezist, asistentă şi infirmieră. În total, cel puţin 600 de lei, iar dacă ai părinţi cu buzunarele mari, şperţul poate trece de 1.000 de lei. Episodul doi, botezul, altă cheltuială fără chitanţă.

E de bun-simţ să dai măcar 300 de lei pentru slujbă. Urmează consultaţiile medicale periodice. La fiecare întâlnire cu stetoscopul se dă între 50 şi 150 de lei. În total, în 7 ani de consultaţii, atenţia doctorului costă între 2.000 şi 4.200 de lei.

Odată cu vârsta, bugetul pentru şpagă creşte. Grădiniţa preferată s-ar putea să aibă locuri numai dacă mama şi tata dau, tot fără chitanţă, între 200 şi 600 de lei. Şi nu e tot, urmează o „investiţie” consistentă în cadouri pentru educatoare.

Pentru onomastică, sărbătorile de Crăciun şi de Paşte, ziua de naştere sau 8 Martie, te costă „fondul de cadou”, în cei 3 ani, între 1.800 şi 2.500 de lei. Perso