Ceva greu de inteles franeaza de ani buni startul unei functionari normale a sistemului de sanatate. Se poate lua gradual istoricul, cu bune si rele, al reformelor dorite de ministrii de pana acum.
Indiferent de culoarea politica, fiecare si-a lasat amprenta atat cat a reusit sa penetreze scutul ridicat de medici, in ansamblul lor, atat cei la apogeul activitatii, cat si cei flamanzi, nou sositi in sistem.
In genele noastre romanesti exista cu siguranta un sindrom al supravietuirii cu orice pret, invocat de fiecare individ atunci cand este reorganizata existenta prin implementarea de noi legi, reguli sau metode.
Aici ajungem si cu medicii: S-a dorit informatizarea evidentei din spitale, totul s-a lovit ca de o stanca de mentalitatea si practicile cu care erau obisnuiti de o viata. Se puneau frecvent intrebari pe la colturi, gen "barfa":
- Cum sa pierzi atat timp pentru a introduce datele din foi pe calculator? - Si n-au facut-o ani buni.
- Cum sa risti sa-ti gaseasca printr-un simplu clic toate magariile facute cu eliberarea medicamentelor pe retete gratuite sau compensate? - Si, au prescris la greu, cele mai scumpe medicamente, fie ca aveau sau nu, justificare.
Si, uite ca dupa cativa ani de Opozitie, mai cu sila, mai cu greata, s-a ajuns ca in anul 2010, printr-un singur clic, codul numeric personal sa apara de zeci de ori intr-o luna la aceeasi farmacie, iar teancul de retete insotite sau nu, de referatul de la casa, sa circule fara pacient, farmacia sa prospere subit, medicul recordman la prescrieri de retete superscumpe sa primeasca un comision, de la firma producatoare prin iesiri occidentale sub masca congreselor.
S-a ajuns ca, dupa controlul Casei de Asigurari, sa fii pus ca manager, in situatia sa aplanezi aprofundarea controlului, abuzurile de sute de milioane ar fi oprite d
