Marşul poştaşilor este organizat de trei ani încoace pentru Constantin Brânză, din Oneşti, şi pentru Andreea Arsine, din Botoşani. Numai ei câştigă. Când trec de faza naţională, amândoi câştigă şi balcaniadele. Mai departe nu mai au unde se duce. O competiţie europeană a poştaşilor a fost iniţiată la începutul anilor ’90 şi tot atunci a fost şi abandonată.

Ca să nu alerge singuri, Brânză şi Arsine se aliniază la start alături de cei mai rapizi şi mai rezistenţi poştaşi din cei 11.000 de factori poştali din România, la rândul lor selectaţi în concursuri judeţene şi regionale. Anul acesta, ceremonialul de desemnare a celor doi câştigători s-a desfăşurat la Băile Felix, sâmbătă, 12 iunie. A fost aşa: au plecat fetele, o tură pe aleile staţiunii, Andreea Arsine a ieşit prima şi gata. Au plecat băieţii, două ture pe aleile staţiunii, Constantin Brânză a ieşit primul şi gata. Nici un spectator. Marşul poştaşilor e numai al lor, ca şi cum ei ar fi perfecţionat mersul pe jos. Fiind şi cald, şi criză, într-un timp al reducerilor de tot felul, s-a mai tăiat un 15-25 la sută din distanţele ce trebuiau parcurse. Şi nu s-a mai mărşăluit, aşa cum impune această probă atletică, ci s-a alergat cum şi cât a putut fiecare. Marşul poştaşilor a ajuns la a 34-a ediţie şi înainte de factorul Brânză şi de factoriţa Arsine a fost compromis ca spectacol de factorul Ion Erciu, din Bucureşti, care a câştigat 11 ani la rând. Erciu, acum în vârstă de 61 de ani, a mărşăluit şi el la Băile Felix. A ieşit pe locul 25, din 33 de concurenţi, şi a fost desemnat drept cel mai tehnic dintre toţi participanţii la marş. "Setea de victorie îi face pe competitori să încalce regulile", explică Vasile Axintoaie, din Botoşani, o altă legendă a marşului poştal. Iar factorul Petrişor Poenaru, din Runcu-Dâmboviţa, care bate zilnic cu pasul 20-30 de kilometri prin câteva sate din munţi, spune că "