Ţara ar putea avea soarta Cehoslovaciei dacă formaţiunile valone şi flamande nu se vor înţelege. Rezultatul votului ar putea provoca un seism politic între cei şase milioane de flamanzi, favorabili scindării, şi cei patru milioane de valoni.
Partidele cu platforme electorale separatiste sunt cele care au reuşit să câştige cele mai multe voturi la alegerile legislative ce s-au desfăşurat, ieri, în Belgia. Noua Alianţă Flamandă (N-VA) - separatiştii flamanzi ai lui Bart De Wever -au câştigat peste 25% din voturile flamanzilor, potrivit primelor sondaje efectuate la ieşirea de la urne şi citate de televiziunea belgiană RTL.
Practic, ei devin cea mai importantă forţă politică flamandă. Este urmată de socialiştii flamanzi (sp.a), cu 13,9%, şi de mişcarea de extremă dreapta Vlaams Belang (11,5%), potrivit aceloraşi exit-polluri.
Liberalii sunt favoriţi la bruxelles
De cealaltă parte, în Valonia, majoritatea voturilor a fost câştigată de socialiştii valoni (PS) - 33,5%, urmată de liberali (MR) cu 22%. Regiunea Bruxelles, cea de-a treia regiune lingvistică şi administrativă a Belgiei, a fost câştigată de liberali (urmaţi, la mică depărtate, de socialiştii valoni conduşi de Elio di Rupo).
Numărul de senatori şi deputaţi pe care îl va avea fiecare parte va fi stabilit abia ulterior: după aflarea rezultatelor finale, procentele obţinute la vot se raportează la proporţia de flamanzi, respectiv de valoni. Or, raportul este de 60 la 40 în favoarea flamanzilor, ceea ce înseamnă că aceştia obţin „partea leului".
Un valon ca premier?
În mod tradiţional, regele oferă postul de premier unui flamand, ceea ce înseamnă că Bart De Wever ar putea deveni şeful Executivului.
Dat fiind însă blocajul din ultimii ani dintre valoni şi flamanzi (dar şi declaraţiile lui De Wever, că ar putea ceda acest post valonului Elio d
