Sub conducerea juristului Emil Boc, guvernele care s-au succedat după alegerile parlamentare din 2008 au reuşit performanţa de a se trezi cu toate marile proiecte de reforme atacate şi respinse la Curtea Constituţională. Într-un an şi jumătate guvernele conduse de Emil Boc au elaborat trei ordonanţe de urgenţă şi două proiecte de legi care au fost ulterior declarate neconstituţionale. Pe un astfel de act normativ Executivul şi-a angajat răspunderea în toamna anului trecut.

Actele normative concepute cu scopul de a reforma din temelii atât sistemul naţional de învăţământ cât şi statutul funcţionarilor publici nu au reuşit să se încadreze în limitele Constituţiei. Opoziţia este de părere că nici reducerea pensiilor şi a salariilor cu 15, respectiv 25%, nu este în spiritul Legii Fundamentale.

În faţa măsurilor de austeritate asumate de Guvernul Boc III, liberalii şi social-democraţii fac front comun şi anunţă atacarea acestora pe două căi: prin moţiune de cenzură şi prin contestarea la Curtea Constituţională.

Analistul politic Bogdan Teodorescu, atrage, însă, atenţia că, în acest moment, Curtea Constituţională nu este completă: lipsesc doi magistraţi care trebuie desemnaţi de Parlament. Prin urmare, Curtea nu poate judeca o eventuală sesizare depusă de PSD până când cei doi nu sunt numiţi de Senat şi de Camera Deputaţilor şi până când nu depun jurământul.

Citiţi şi:

Dilema Justiţiei: Ei trebuie să-şi taie singuri pensiile nesimţite

Curtea Constituţională, în blocaj

PDL şi PSD îşi dispută Curtea Constituţională

"Dacă domna Anastase (Roberta Anastase (PDL), preşedintele Camerei Depuţaţilor, n.r) nu semnează (numirea lui Valer Dorneanu, propus de PSD şi ales cu 161 de voturi), Curtea rămâne incompletă", a declarat pentru adevarul.ro, Bogdan Teodorescu. La Senat, Theodor Meleşcanu a primit recomandarea comisiei