Este România o excepţie prin măsurile drastice de austeritate pe care le ia Guvernul de la Bucureşti în aceste zile? Covârşitoarea majoritate a guvernelor Uniunii Europene a recurs la măsuri de austeritate mai mult sau mai puţin dure.

Dosar: Cum prinde criza chip în Europa

Rubrica „Dosar" a ziarului „Adevărul", inaugurată azi şi care va fi publicată în fiecare luni, vă prezintă o sinteză a măsurilor luate de ţările Uniunii Europene în contextul crizei mondiale. Unele ţări, puţine, au făcut-o încă din 2009 şi acum suportă mai uşor criza anului 2010.

Mai citeşte şi:

Cum au învins criza

Parametrii

Pe lângă măsurile în sine, ca şi reacţiile pe care acestea le-au stârnit în rândul opiniei publice, puteţi găsi şi indicatorii economici şi demografici cei mai importanţi: deficit bugetar, datorie publică, Produs Intern Brut - în valoare absolută şi pe cap de locuitor -, număr de locuitori şi dacă ţara respectivă are sau nu acord cu FMI.

Am luat deficitul bugetar şi datoria publică valabile pe anul 2009, pentru a avea cifre complete pentru toate ţările, deşi - trebuie să spunem - aceşti indicatori au evoluat sau involuat în primele luni ale acestui an.

Coeficientul nostru

Strict din nevoia de a ierarhiza cumva ţările UE altfel decât alfabetic, am imaginat un coeficient care, deşi poate nu e infailibil din punct de vedere economic, este sugestiv din punct de vedere jurnalistic.

L-am numit „grad de siguranţă" şi l-am obţinut împărţind Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la deficitul bugetar din anul 2009 pe cap de locuitor. El pune în raport, pe cap de locuitor, capacitatea ţării de a genera bunăstare şi cea a guvernelor de a administra chibzuit - sau nu - finanţele publice.

Cu alte cuvinte, „gradul de siguranţă" măsoară capacitatea unui locuitor al ţării analizate