În Belgia, rezultatul alegerilor legislative de duminică înseamnă începutul unei lungi perioade de negocieri, în încercarea de a forma un Guvern. Separatiştii flamanzi sunt cei care au obţinut cele mai multe voturi, dar regele Albert al II-lea ar putea să se orienteze către alt partid, pentru sarcina de a compune Executivul. Separatiştii de la partidul NVA doresc ca Belgia să se transforme într-o confederaţie, iar pe termen lung, Flandra să se separe de Walonia, ceea ce ar însemna dispariţia Belgiei ca stat. O analiză de Luca Niculescu.
În Belgia, rezultatul alegerilor legislative de duminică înseamnă începutul unei lungi perioade de negocieri, în încercarea de a forma un Guvern. Separatiştii flamanzi sunt cei care au obţinut cele mai multe voturi, dar regele Albert al II-lea ar putea să se orienteze către alt partid, pentru sarcina de a compune Executivul.
Separatiştii de la partidul NVA doresc ca Belgia să se transforme într-o confederaţie, iar pe termen lung, Flandra să se separe de Walonia, ceea ce ar însemna dispariţia Belgiei ca stat. O analiză de Luca Niculescu (audio).
Sistemul electoral belgian este extrem de complicat. Alegătorii din Flandra nu pot vota pentru un partid din Walonia, de exemplu şi invers. Cum însă la alegerile de duminică nici unul dintre partidele naţionale nu a obţinut majoritatea, e foarte posibil ca viitorul Guvern să aibă nevoie atât de susţinerea unor formaţiuni, atât din Flandra, cât şi din Walonia.
În zilele următoare, regele va desemna pe unul dintre liderii politici cu o misiune de "informare". El trebuie să vadă care ar fi coaliţia cu şanse să obţină o majoritate. După aceea, tot regele va desemna un prim-ministru, care va construi echipa guvernamentală.
Operaţiunea ar putea dura mai multe luni, deoarece comunităţile lingvistice au multe puncte de neînţelegere. Flamanzii, de exemplu vor ca majoritatea
