Între anii 1830 şi 1980, presa pariziană ocupa un perimetru foarte restrâns şi precis, cunoscut azi sub numele de "marile bulevarde". Zeci de redacţii dar şi tipografii, fabrici de hârtie şi cerneală, se înghesuiau pe nici 4 kilometri pătraţi. Astăzi, cartierul mai găzduieşte sediile unor mari jurnale chiar dacă multe redacţii au ales să plece în alte locuri, adesea în afara Parisului. Vasile Damian a vizitat o excepţională expoziţie consacrată "cartierului presei din Paris".

Între anii 1830 şi 1980, presa pariziană ocupa un perimetru foarte restrâns şi precis, cunoscut azi sub numele de "marile bulevarde". Zeci de redacţii dar şi tipografii, fabrici de hârtie şi cerneală, se înghesuiau pe nici 4 kilometri pătraţi.

Astăzi, cartierul mai găzduieşte sediile unor mari jurnale chiar dacă multe redacţii au ales să plece în alte locuri, adesea în afara Parisului. Vasile Damian a vizitat o excepţională expoziţie consacrată "cartierului presei din Paris".

În anii de aur, de glorie, ai presei pariziene, peste 40 de organe şi agenţii de presă îşi aveau sediile într-un perimetru extrem de limitat. France Soir, Havas, Le Journal - nume sonore de publicaţii îşi aleseseră arondismentele 2 şi 9 din Paris drept cartier general.

De o parte şi de alta a marilor bulevarde - Haussmann, Poissonnière şi Bonne Nouvelle - zi şi noapte o armată de jurnalişti dar şi de muncitori se activau în zonă.

O zonă cu imobile impunàtoare, zise "haussmanienne" după numele celui care a schimbat faţa Parisului la jumătatea secolului 19 impunând reguli urbanistice mai stricte, zonă în care deci pe lângă redacţii se aflau şi tot ce-i necesar unei publicaţii adică imprimerii, rotative sau depozite.E şi motivul pentru care în acelaşi cartier parizian se aflau şi cele mai multe fabrici şi magazine de hârtie şi de cerneală, agenţii de publicitate şi firme de transporturi.

Expo