Perpetuarea unui deficit bugetar enorm începe să împingă rapid în sus datoria publică, ponderea acesteia crescând rapid într-un Produs Intern Brut (PIB) aflat în stagnare.
Datoria publică, singurul indicator macro la care România arăta bine, s-a înscris pe o pantă rapidă de creştere, în condiţiile în care statul s-a împrumutat anul trecut pentru a salva sectorul privat, iar acum nu reuşeşte să îşi ajusteze cheltuielile, în timp ce veniturile rămân în scădere în lipsa unei reveniri a economiei. Cu o asemenea situaţie se confruntă Grecia, unde datoria a urcat la 115% din PIB la sfârşitul anului trecut, iar combinaţia dintre dobânzile înalte şi o economie în contracţie fac sarcina rambursării aproape imposibilă. De altfel, investitorii iau tot mai serios în calcul un scenariu în care Grecia va cere ştergerea unei părţi a datoriei.
"Deficitul bugetar este principalul factor care influenţează stocul datoriei publice şi aici trebuie acţionat. Cu un deficit bugetar de 7%-8%-10% din PIB, datoria publică creşte foarte repede şi ne îmbătăm cu apă rece spunând că nivelul este încă mic", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Doar în luna martie datoria publică totală a urcat cu 10 mld. lei (2,4 mld. euro), ajungând la un nou vârf istoric, de 165 mld. lei (40 mld. euro). Astfel, datoria publică reprezintă 30,6% din PIB, faţă de 21,8% la sfârşitul lui 2008. Saltul datoriei din martie a fost alimentat de tragerea tranşelor din împrumutul de la FMI (2,4 mld. euro, din care jumătate a mers la BNR şi jumătate la Trezorerie), UE (cu 1 mld. euro care a intrat tot în contul Trezoreriei) şi emisiunea de euro-obligaţiuni, de 1 mld. euro.
În primele trei luni ale anului datoria statului s-a majorat cu 17 mld. lei (circa 4 mld. euro). Aceasta înseamnă că datoria ar putea să mai crească cu 12 mld. euro până la sfârşitul anului, la 52 mld. euro, core