Campania lansată de www.evz.ro se apropie de final. Din cele 15 municipii alese în această competiţie doar cinci au rămas de prezentat. În această săptămână facem un popas la Piteşti. Sursa: Agerpres
Piteştiul se prezintă cu imaginea unui oraş liniştit, plin de flori, gazdă anuală a Festivalului Simfonia Lalelelor, organizat din 1978. Istoria nu a fost întotdeauna amabilă cu această urbe din Muntenia.
Trecutul oraşului Piteşti se leagă de micii comercianţi care aveau schimburi frecvente cu negustorii de peste munţi, din Sibiu şi din Braşov. La începutul secolului al XVI-lea, în schimbul de mărfuri cu Braşovul, Piteştiul ocupa locul al doilea dintre cele 143 de localităţi ale Ţării Româneşti care aveau relaţii cu oraşul transilvănean.
Prima menţiune legată de numele acestei aşezări a fost descoperită într-un document datat 20 mai 1388. Acesta anunţa că domnitorul Mircea cel Bătrân a dăruit Mănăstirii Cozia „o moară în hotarul Piteştilor”.
Actul de la 1388 face din Piteşti, alături de Câmpulung (atestat în 1300), Curtea de Argeş (1300), Brăila (1350) şi Slatina (1368), unul dintre cele mai vechi târguri confirmate documentar. Micul târg a crescut, astfel încât în anul 1510, într-un document din vremea domnitorului Vlad al V-lea cel Tânăr, Piteştiul era menţionat pentru prima oară ca oraş. Iar în timpul lui Neagoe Basarab, avea şi o curte domnească.
Originile liberalismului românesc
De istoria locurilor se leagă şi numele unei familii care a jucat un rol important în istoria României moderne. În Piteşti s-a născut, în 1821, Ion C. Brătianu şi, tot aici, viitorul om politic a urmat cursurile şcolii primare înainte de a pleca pentru studii la Paris. Foarte aproape de Piteşti se află conacul Brătienilor, cunoscut mai ales pentru frumoasa Vilă Florica. Familia Goleştilor are şi ea însemnătate pentru împrej
