Vorbeşte cu atâta dezinvoltură despre căpşuni că ar povesti ore-n şir despre cum să „iubeşti plantele". Marea sa nemulţumire este că oamenii nu le mai cultivă, iar capşunul pe care-l cumpărăm din marketuri este adus din străinătate.

Inginerul Constantin Pătru a fost de mic atras de mirajul plantelor, mereu căutând să descopere universul în care plantele se dezvoltă. În gospodăria inginerului, nu mai există niciun metru liniar de gard din fier sau lemn. „Mi-am înconjurat gospodăria doar de gard viu şi este o plăcere să stai să priveşti, să vezi doar natură în jurul tău. De 20 de ani încoace mă ocup de cultivarea stoloniloc cu căpşuni, eu însumi având suprafeţe cultivate cu această plantă. Am avut şi 2.000 m.p,, iar acum vreau să refac această suprafaţă. Ceea ce mă doare este faptul că puţină lume mai cultivă acest fruct. Institutul de Cercetări de la Mărăcineni a făcut foarte multe studii, chiar despre înmulţirea lor în vitro", a spus inginerul. Faptul că oamenii nu mai cultivă căşunul, are o explicaţie pentru inginerul agronom. „Am mers de foarte multe ori la piaţă cu legume şi răsaduri, iar cumpărătorii văzându-le aşa de frumoase spuneau că sunt turceşti". Agronomul şi-a etichetat plantele şi răsadarile spunând lotul unde au fost cultivate, perioada, încercând să-şi convingă cumpărătorii că produsele din grădină sunt mai sănătoase decât cele luate din pieţe.

Trebuie să iubeşti plantele

Pentru a avea o grădină de legume „ca după carte", condiţia este una foarte simplă. „Trebuie să iubeşti plantele şi să ştii să le oferi ceea ce ele au nevoie. Operaţiunea de plantare a căpşunului se face în funcţie de sistemul de cultură: fie direct în câmp sau în cultură protejată" , spune inginerul care vorbeşte despre cum se plantează, cum se face fasonarea sau mocirlirea, operaţii premergătoare culturii stolonilor. Povesteşte apoi despre bolile şi dăun