Mulți români au ajuns acum să plătească doar dobânzi și comisioane, pentru că s-au împrumutat băgând cardul de credit în bancomat. Un comportament primitiv, rezultat al inculturii lor și al superficialității băncilor.
În scurta istorie a cardurilor din România, de numai 12 ani, au fost emise circa 13 milioane de carduri, prin urmare MasterCard Europe a decis că piaţa este suficient de matură pentru a realiza în acest an primul studiu privind comportamentul posesorilor de carduri. Au fost intervievaţi 1.237 de utilizatori de carduri (de credit şi de debit). Singura veste bună este că, din cauza crizei, 83% dintre români sunt ceva mai atenţi la cheltuieli faţă de anii anteriori. Iar circa 13% caută să ramburseze sumele cheltuite de pe card în perioada de graţie (în care nu se plăteşte dobândă). Dar în spatele acestei veşti bune sunt aliniate mai multe veşti îngrijorătoare. Doar jumătate dintre români folosesc cardurile la cumpărături şi numai o treime dintre ei ştiu exact care sunt costurile acestui produs bancar.
Dar cel mai alarmant aspect este legat de utilizarea cardurilor. Cel de debit este folosit strict pentru a extrage numerar de la bancomate în ziua de salariu. Cardul de credit şi-a pierdut funcţiunea lui de bază, aceea de sursă de finanţare temporară, şi a devenit pur şi simplu un instrument de obţinere facilă a unui credit de consum. În loc să fie un suport financiar, cardul de credit a devenit pentru mulţi români adevărată povară. Românii au ajuns, după ce au consumat integral limita de credit acordată pe card, să plătească doar suma minimă obligatorie, care este formată din dobânda lunară, în cea mai mare parte, şi soldul de restituit.
De exemplu, la un sold consumat în totalitate, de 10.000 de lei, suma minimă lunară de rambursat este de 300 de lei (nu are importanţă banca, dobânzile sunt relativ asemănătoare în piaţă), din care 250 de l
