Desi nu au pus inca in practica nici una dintre masurile de austeritate severe pe care le-au tot anuntat, politicienii se intrec deja in declaratii privind necesitatea sau inutilitatea unui nou imprumut de la Fondul Monetar International.

Pentru a reduce cheltuielile si a avea, astfel, bani pentru supravietuirea economiei, dar si pentru plata obligatiilor de stat, Guvernul Emil Boc s-a angajat sa taie salariile cu 25 la suta si pensiile cu 15 la suta, pe langa disponibilizari si reducerea si a altor ajutoare sociale.

Prin aceste masuri, se spera ca deficitul bugetar sa nu treaca de 6,8 la suta, in acest an, acesta fiind unul dintre cele mai importante aspecte ale acordului cu FMI si una dintre conditii pentru a ne primi, in continuare, transele din partea institutiei financiare, dar si a Bancii Mondiale si Comisiei Europene.

Pe fondul initierii unei motiuni de cenzura, tocmai din cauza masurilor considerate de Opozitie prea dure si prea ineficiente, si al protestelor masive, nimic pare sigur sau, cel putin, realizabil.

Insa ce motive au unii politicieni sa afirme ca Romania are nevoie de un nou imprumut FMI, luand in considerare ca nu s-a luat nici o masura pentru a incerca, macar, sa obtinem banii prin alte metode?

Cel care a dat tonul noii runde de declaratii contradictorii este ministrul de Interne, Vasile Blaga. Potrivit spuselor sale, Romania ar avea nevoie de un nou imprumut de la FMI. De altfel, ministrul a declarat ca regreta ca nu s-au luat aceste masuri de austeritatea in 2009, insa a scuzat acest lucru prin faptul ca "prognozele nu duceau in aceasta directie".

De asemenea, Blaga a declarat ca un nou imprumut de la FMI ar furniza "o umbrela" necesara investitiilor.

Pe de alta parte, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, si reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanesescu,