Victoria strânsă a guvernului român condus de Emil Boc, care a supravieţuit unei moţiuni de cenzură a opoziţiei, ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea coaliţiei de guvernare de a pune în aplicare şi alte reforme în afara diminuării cu 25% a salariilor în sectorul public şi cu 15% a pensiilor, transmite Reuters.
Pe de altă parte parlamentarii au evitat consecinţele economice şi politice ale dărâmării Guvernului. Pe lângă aruncarea României într-o nouă criză politică, prăbuşirea costului creditării ar fi avut consecinţe mult mai grave decât reducerile de cheltuieli.
Incertitudinea legată de capacitatea României de a aplica măsuri de austeritate, menite să menţină deficitul bugetar în ţinta de 6,8% din PIB în acest an, a dus la creşterea dobânzilor la creditele contractate în ultimele săptămâni.
Investitorii dau semne de nervozitate în legătură cu situaţia datoriei publice în economii europene emergente ca România, după ce moneda ungară s-a devalorizat brusc la începutul lunii iunie în urma comentariilor unor oficiali privind posibilitatea unei crize similare celei din Grecia.
România s-a angajat să îşi reformeze sectorul public, supradimensionat şi foarte sindicalizat, însă rezistenţa angajaţilor ridică îndoieli cu privire la eforturile de austeritate şi aruncă spectrul unor probleme cu datoria publică de tipul Greciei.
"Votul arată că guvernul este fragil şi că nu îi va fi uşor de acum înainte. Orice măsuri de reducere a cheltuielilor nu vor ajuta relansarea economică dacă nu vor fi cuplate cu o creştere a cheltuielilor de investiţii", a comentat, pentru Reuters, economistul-şef al ING, Nicolaie Alexandru Chidesciuc, relatează Agerpres.
