După o perioadă de patru ani în care guvernul României dădea lecţii Europei în ceea ce priveşte creşterea economică, parlamentarii de la Bucureşti au ajuns astăzi în ruşinoasa situaţie de a decide tăierea salariilor bugetarilor şi a pensiilor pentru a putea frâna spirala datoriilor ţării.

Plenul celor două camere ale Parlamentului va decide astăzi soarta moţiunii de cenzură depusă de PSD împotriva Guvernului, după ce echipa lui Emil Boc şi-a angajat răspunderea pe un program de măsuri de austeritate fără precedent, care include reducerea pensiilor cu 15% şi a salariilor cu 25%, pentru o economie de 10 miliarde de lei până la finele anului.

Respingerea moţiunii înseamnă că planul de măsuri va fi considerat adoptat de către Parlament şi dacă nu va fi contestat la Curtea Constituţională, atunci va merge la promulgare la preşedintele Traian Băsescu.

Măsurile dure prin care Guvernul a ales să reducă cheltuielile publice vin după un an şi jumătate de tărăgănări, timp în care niciun ministru nu a fost în stare să vorbească sincer despre hăţişul agenţiilor şi instituţiilor publice, să spună limpede care este numărul total al angajaţilor de la stat sau să oprească cheltuielile necontrolate cu salariile, prin tăierea sporurilor "nesimţite".

Nimeni din responsabilii la guvernare din 2004 încoace nu au dat până acum explicaţii coerente nici pentru modul în care au crescut cheltuielile statului, nici pentru inconştienţa de a nu observa că România este la un pas de a intra în incapacitate de plată.

Dimpotrivă, cei în funcţii şi ieri, şi azi vin cu afirmaţii cinice, cum este cazul ministrului administraţiei şi internelor Vasile Blaga (PD-L), un fost membru al guvernului Tăriceanu, care a declarat duminică, într-o emisiune la Pro TV, că, la preluarea mandatului, guvernul Boc ştia de situaţia dificilă în care este ţara, dar că nu s-au luat măsuri