De peste 30 de ani lucrează ca electronist. A reparat peste 10.000 de televizoare şi aparate de radio.
Dan Bădinescu este ultimul depanator de televizoare din cartierul 9 Mai. Pasiunea sa pentru electronică a început din anii de liceu, când s-a hotărât să înveţe o meserie care să-i aducă un venit sigur până la pensie. "După liceu am lucrat ca strungar, iar după trei luni de zile m-am angajat la o fabrică de oxigen, ca îmbuteliator. Eram omul bun la toate, pot spune. M-am hotărât să merg mai departe, şi, pentru că nu aveam posibilităţi materiale ca să urmez o facultate, am susţinut un examen la Şcoala tehnică Electronică din cadrul UCECOM Bucureşti. Am avut baftă şi, după un an de zile de cursuri intense şi practică în ateliere de profil, am ieşit electronist cu acte în regulă", îşi aminteşte Dan Bădinescu. Primul său loc de muncă în domeniu a fost la Unitatea de reparaţii Radio-Tv, în cartierul Vest al Ploieştiului. Mâinile sale au "vindecat" mii de televizoare. "Eram 12 bărbaţi care se ocupau de parte de depanare. Pe atunci lucram în două schimburi, pentru că aveai multe solicitări. Pot spune că luna de vârf era decembrie, atunci aveam foarte multă treabă. Ceauşescu mai difuza nişte programe, pe care lumea le aştepta, în lipsă de altceva. Am pus pe picioare, ca să zic aşa, atât televizoare pe lămpi cât şi pe circuite integrate. Mărcile de atunci, prezente în casa oamenilor, erau Miraj, Venus, Diamant, Snagov, Sirius, toate româneşti, dar şi aparatele TV ruseşti", explică priceputul depanator. Exodul televizoarelor de la oraş la sat Dan povesteşte că, după Revoluţia din 1989, s-a produs o "explozie" în materie de aparatură electronică. În casele oamenilor au apărut primele televizoare color, cu care toţi se mândreau prin cartiere. "Au dispărut cooperativele meşteşugăreşti. În urmă cu şase ani am devenit persoană fizică autorizată, deschizându-mi un mic atelie
