Primarii şi şefii judeţelor refuză să preia unităţile sanitare cu zeci de milioane de lei datorii. Ministerul Sănătăţii a promis că va plăti creanţele, dar încă n-are bani. Preşedinţii consiliilor judeţene caută soluţii: negocierea restanţelor sau viitoare disponibilizări de personal.
Manageri „cu diplomă” pentru spitalele clujene
De la 1 iulie, 373 de spitale vor trece la primării sau consilii judeţene. Preluarea forţată, prin lege, nu le convine aleşilor din oraşe şi judeţe. Unii spun că vor refuza să se încarce cu noi datorii, iar alţii îşi fac deja planuri de unde să taie ca să reducă din cheltuieli.
Vestea bună este că Ministerul Sănătăţii (MS) s-a angajat să plătească o parte din creanţe, dar nu pe toate, ci doar pe cele acumulate până la 31 martie. Cea proastă este că MS nu are bani, ci aşteaptă o rectificare de buget care s-ar putea să vină la sfârşitul acestei luni. Sau nu.
Neamţ: viitoare concedieri
Vasile Pruteanu, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Neamţ, spune că a făcut o comisie care analizează datoriile Spitalului Judeţean Neamţ. „Aşa vom şti exact despre ce restanţe este vorba şi cum vom gestiona situaţia", a declarat acesta.
Pruteanu mai susţine că, în cel mult trei luni, va găsi o soluţie pentru a face instituţia medicală mai eficientă. „Vreau o colaborare între CJ şi cei care vor administra spitalul. Am încadrat un specialist care cunoaşte sistemul din interior. Este vorba despre Radu Năstase, un medic care va lucra pe post de consilier în aparatul Consiliului Judeţean, cu jumătate de normă", a mai spus Pruteanu.
Şeful CJ Neamţ vrea să încheie contracte de colaborare cu centrele universitare din ţară pentru a atrage stagiari care să-şi facă practica la Piatra Neamţ. El anunţă şi o serie de disponibilizări. „În lege este menţionat că doar 70% din fondurile unei unităţi spita
