Finanţele au renunţat să se împrumute de pe piaţa internă, considerând că preţul cerut este prea mare. Pe de altă parte, pretenţiile băncilor arată că statul a devenit un client tot mai riscant. Randamentele medii acceptate de Ministerul Finanţelor la titlurile de stat s-au diminuat de la lună la lună în ultimul an şi jumătate, ajutate de reducerile de dobândă decise de BNR, ajungând în jurul a 6% în mai. La ultimele trei licitaţii, însă, trezoreria a declinat oferte

Finanţele au renunţat să se împrumute de pe piaţa internă, considerând că preţul cerut este prea mare. Pe de altă parte, pretenţiile băncilor arată că statul a devenit un client tot mai riscant.

Randamentele medii acceptate de Ministerul Finanţelor la titlurile de stat s-au diminuat de la lună la lună în ultimul an şi jumătate, ajutate de reducerile de dobândă decise de BNR, ajungând în jurul a 6% în mai. La ultimele trei licitaţii, însă, trezoreria a declinat ofertele băncilor din cauza preţului prea ridicat.

Două dintre licitaţii au fost pentru obligaţiuni de stat pe trei ani, iar cealaltă pentru certificate de trezorerie pe un an. Cele mai recente licitaţii similare au fost în aprilie, când statul a vândut obligaţiuni pe trei ani la un randament mediu de 6,8% pe an, respectiv în mai, când a vândut certificate pe un an la un randament mediu anual de 6,29%. Mizând pe nevoia foarte mare de bani a ministerului atât pentru a finanţa deficitul, cât şi pentru a refinanţa împrumuturile scadente în acest an, băncile au cerut randamente mai mari.

Totodată, climatul politic incert, tergiversarea măsurilor de corectare a deficitului bugetar aflat în creştere de la debutul lui 2010 şi, implicit, periclitarea acordului de finanţare externă alimentează percepţia negativă a investitorilor asupra României. Pretenţiile băncilor comerciale la randamente mai mari sunt justificate, atâta timp câ