Acte de identitate sau de venit false, apeluri telefonice deviate, infractori nedovediti sau chiar puscariasi si, aproape de fiecare data, un functionar din interiorul institutiei, sunt "ingredientele" fraudelor bancare, care mananca in criza din ce in ce mai mult din profitul creditorilor.
Fraudele bancare au devenit tot mai dese pe fondul crizei, creand bancilor prejudicii consistente, a spus Cristian Mocanu, avocat la firma de avocatura Mateut-Budusan, in cadrul seminarului Fraud Prevention care a avut loc marti la Bucuresti.
Cele mai frecvent intalnite fraude bancare organizate din exteriorul bancii (deci care nu sunt planificate de functionari bancari) se intalnesc la creditele de consum, a declarat Marian Dorobantu, coodonatorul departamentului de prevenire a fraudei din Raiffeisen Bank Romania. Cei care pun la punct schema de frauda racoleaza persoane carora le furnizeaza acte de venit false, cu care acestia din urma se duc la banca si incearca sa obtina creditul.
Dupa ce ofiterii de credit fac verificarea actelor, telefoneaza firmei la care solicitantul de imprumut a declarat ca lucreaza. Apelul telefonic este deviat insa de autorii fraudei de pe numarul firmei (de multe ori companii prestigioase, precum Rebu, Tip Top, potrivit lui Dorobantu) catre un alt numar de telefon, unde raspunde una dintre persoanele implicate in schema.
"Tonul vocii si modul in care sunt furnizate detaliile catre banca este foarte profesionist. Unele grupuri chiar au pregatit oameni care creeaza un zgomot de fundal asemenator celui dintr-o companie", a mentionat reprezentantul Raiffeisen Bank. Acesta spune ca intr-una din scheme, cel pregatit sa raspunda la telefon era chiar o persoana aflata in inchisoare.
Dupa ce fac verificarea datelor, bancile acorda creditele. Titularii incaseaza imprumuturile si le impart cu cei care i-au racola
