În timp ce în restul regiunilor din România este deja implementat un program de colectare selectivă a deşeurilor în aproape toate municipiile reşedinţă de judeţ şi în localităţile din apropierea acestora, în Oltenia, doar în două localităţi se poate vorbi de acest tip de colectare.

Operatorii de salubritate din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia mai au multe de învăţat. „În Oltenia există o problemă în modul cum se realizează colectarea deşeurilor. Operatorii nu sunt foarte bine pregătiţi, iar colectare selectivă nu există decât în Slatina şi Râmnicu Vâlcea. În restul regiunilor, în principalele oraşe reşedinţă de judeţ şi în localităţile din jurul acestora se face colectare selectivă sau măcar se încearcă. Aici însă nu se încearcă încă nimic. E adevărat că este o regiune cu o rată mai mare a şomajului şi se ştie că nu se poate face un act de calitate cu un preţ foarte mic“, a declarat Viorel Marcu, directorul Asociaţiei Române de Salubritate (ARS), prezent ieri la Craiova, la întâlnirea de lucru cu tema „Obligaţiile autorităţilor locale în gestionarea deşeurilor generate de populaţie: provocări, bariere, soluţii“. Marcu a explicat că această colectare selectivă nu este singura problemă a regiunii. În Oltenia există un număr foarte mic de operatori particulari de salubritate (care sunt licenţiaţi) şi un număr foarte mare de operatori care aparţin de primării, dar care sunt licenţiaţi într-o foarte mică măsură, ceea ce înseamnă că „actul pe care-l desfăşoară este unul de calitate îndoielnică“.

Românii trebuie să înveţe să colecteze selectiv deşeurile

Modul de colectare a deşeurilor nu este însă singura problemă ridicată în cadrul evenimentului, care a încercat impulsionarea absorbţiei de fonduri europene, crearea unui sistem modern de gestionare a deşeurilor municipale, precum şi creşterea implicării autorităţilor locale, dar şi