Programele de casare au avut în ultimul an un succes răsunător. Drept urmare, mulţi oameni de afaceri au început să profite de oportunităţile businessului de colectare a deşeurilor.
"Dacă eram băiat deştept, anul trecut îmi făceam un remat. E o afacere profitabilă", a spus Laszlo Borbely, ministrul mediului şi al pădurilor din România în cadrul evenimentului "Impactul de mediu costă. Cine plăteşte pentru deşeuri?", organizat de BUSINESS Magazin în colaborare cu Eco-Rom şi Alianţa pentru Colectarea Selectivă. Potrivit ministrului, problema colectării selective a deşeurilor este una cu mize mari, care depăşesc limitele responsabilităţii civice, şi tocmai de aceea faptul că în România oraşele mari în care colectarea selectivă nu este practicată reprezintă un semnal de alarmă.
"Sunt lucruri elementare care trebuie schimbate. Managementul deşeurilor este un business bun, dar trebuie ca fiecare verigㆠsă pună umărul la treabă. Cea mai mare responsabilitate o au autoritatea publică şi producătorii, care trebuie să demonstreze că îşi fac treaba", a mai declarat Borbely.
Pe de altă parte, Shachar Shaine, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini în România, este de părere că responsabilitatea în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor ar trebui să o aibă fiecare fabrică şi fiecare întreprinzător în parte, aceştia având rolul şi de a se implica în educarea populaţiei. "Nu ar trebui să invocăm pretextul costurilor atunci când vine vorba de colectare selectivă, iar asta este valabil atât pentru indivizi, cât şi pentru companii".
Cu toate acestea, îndeplinirea normativelor europene în materie de colectare a deşeurilor este dependentă de o implementare la nivel naţional a acestor practici. "Dacă vreţi un sistem european de colectare a deşeurilor, trebuie să fie colecţie în toată ţara, iar ascultarea legilor este cel mai important lucru pe care român
