Soldul creditelor acordate de băncile locale pentru construcţii este de aproximativ 5,2 miliarde de euro, în scădere cu 9% faţă de septembrie 2009. Până în prezent, doar zece proiecte cu probleme au ieşit la suprafaţă, dar consultanţii afirmă că proiectele mari sunt încă ţinute "la umbră", cu speranţa că actuala criză nu va dura la nesfârşit.
"Ruinele" boom-ului imobiliar sunt încă vizibile în toate zonele Capitalei. Spre exemplu, în zona străzii Mihai Eminescu din centrul Bucureştiului, la o distanţă de mai puţin de 100 de metri unul de altul, se află două proiecte care ar trebui să cuprindă câteva zeci de apartamente de lux: unul este îngheţat complet la stadiul în care au fost construite doar subsolul şi parterul, în timp ce la al doilea structura a fost ridicată, dar în ultimele luni ritmul de construcţie este lent spre deloc.
Primul proiect aparţine firmei Avrig 35, în timp ce al doilea este realizat de firma Spadevel SRL, controlată de către firma Tiralel Inversiones, înregistrată în Spania, Spadevel având un contract de creditare de nouă milioane de euro cu Banca Românească pentru realizarea ansamblului cu şapte etaje, care ar urma să se numească Edevis.
De ce s-au oprit aceşti investitori?
O explicaţie poate veni din faptul că la o distanţă de maximum 200 de metri de aceste proiecte sunt alte patru blocuri de locuinţe noi, pe ai căror pereţi exteriori atârnă anunţuri mari cu privire la apartamente scoase la vânzare. La unul încă se lucrează, în timp ce restul sunt finalizate, dar privind la geamurile exterioare apartamentele par mai degrabă goale decât ocupate.
Potrivit datelor din piaţa imobiliară, în prezent sun aproximativ 10.000 de locuinţe în Bucureşti neocupate, unele nevândute deloc, în timp ce altele se află în portofoliul unor investitori speculativi.
În condiţiile în care peste 90% din proiectele imobiliare
