Economistul-şef de la Deka Bank explică pentru FP România diferenţele de competitivitate din zona euro. Kater recomandă o ancorare mai puternică a Germaniei în spaţiul asiatic, care este deja favorizată de creşterea cererii de bunuri industriale combinată cu creşterea economică puternică din Asia.

Cât de puternic au împovărat zona euro datoriile suverane ale statelor membre UE?

În ce măsură cotele ridicate de îndatorare slăbesc capacitatea de producţie a zonei euro se va vedea abia atunci când vom trage concluziile politice din criză. Regulile prevăzute în Pactul de Stabilitate privind datoriile suverane, pe care statele membre le-au încălcat, şi-au pierdut credibilitatea. Acum este nevoie de reforme şi reguli noi. Din cauza pierderii competitivităţii economiei autohtone şi a depedenţei de piaţa internă este de aşteptat ca în următorii ani discrepanţele dintre ţările bine structurate şi cele prost structurate să se adâncească.

Diferenţele acestea se referă la date structurale precum competitivitatea economiei pe plan internaţional şi deficitele publice. Până acum exista regula că fiecare ţară din zona euro este responsabilă pentru deficitele ei bugetare sau de cont curent şi pentru fiecare sector al economiei, fie că e vorba de consumatori sau întreprinderi. Acum este important să se ajungă la un consens pentru noi reguli. Tensiunile politice din ultimile luni se vor accentua pentru că se pune întrebarea: Cine este responsabil pentru situaţia actuală: ţările cu deficit mare sau ţările cu excedent? Germania are o economie foarte competitivă. Dar fără deficitele Greciei, excedentele noastre ar fi mai mici. Euro este un club, toţi trebuie să contribuie la rezolvarea problemelor. Ţările cu deficit trebuie să economisească şi să-şi îmbunătăţească competitivitatea. Asta este uşor tehnic, dar politic greu de realizat. Ţările cu excedent trebuie să-şi