Grupul multinaţional de cercetare de piaţǎ GfK a dar recent publicitǎţii rezultatele unei cercetǎri anuale, intitulate "Trust Index" (Indicele încrederii). Este un studiu care mǎsoarǎ pe eşantioane reprezentative din 19 ţǎri încrederea pe care cetǎţenii o au în diverse grupuri profesionale.
O constantǎ a acestui studiu, înregistratǎ timp de trei ani consecutiv, este aceea cǎ de cea mai mare încredere se bucurǎ - cine credeţi ? - pompierii (pânǎ acum trei ani, nu fuseserǎ incluşi în listǎ). Este uşor de înţeles de ce se întâmplǎ aşa: prin definiţie, pompierii sunt cei care vin în ajutor (sting focul) în situaţii critice; relativ puţini sunt cei care au avut de-a face cu ei (deci, puţine ocazii de a contabiliza nemulţumiri) şi, în plus, e mai greu de imaginat unul care ia şpagǎ. De remarcat cǎ, deşi şi românii îi situeazǎ pe primul loc, procentul înregistrat este la noi cel mai scǎzut (91%, faţǎ de 98% în Suedia şi Cehia şi 94% - media tuturor ţǎrilor); de unde ideea cǎ suntem printre cei mai cârcotaşi.
Pe urmǎtoarele douǎ locuri se situeazǎ, cu procentaje apropiate atât în România cât şi în celelalte ţǎri, profesorii şi medicii. Încrederea ridicatǎ de care se bucurǎ aceştia e confirmatǎ şi de un sondaj realizat de SNSPA cam în aceeaşi perioadǎ (dar numai la nivelul Municipiului Bucureşti), care îi plasa pe primele douǎ locuri (pompierii nu fuseserǎ incluşi în chestionar). Asta, dupǎ ce nu se poate spune cǎ au fost rǎsfǎţaţii campaniilor mediatice (profesorii "muncesc câteva ore pe sǎptǎmânǎ", medicii iau şpagǎ, toţi sunt supranumerari).
Nu ştiu dacǎ e relevant, dar în România acestea par a fi şi printre cele mai prost plǎtite grupuri profesionale (raportat la nivelul pregǎtirii profesionale). Faptul cǎ cele mai respectate categorii sunt şi printre cele mai lovite de "mǎsurile de austeritate" ne ajutǎ sǎ înţelegem de ce aceste mǎsuri sunt atât de ne
