Investiţiile străine directe în România au scăzut în ianuarie-aprilie cu 36% faţă de intervalul similar din 2009, până la 1,13 mld. euro, apetitul investitorilor fiind menţinut la un nivel redus de incertitudinile legate de evoluţia economiei, arată datele publicate ieri de BNR.

"Investiţiile străine rămân dezamăgitoare. O implementare completă a programului de consolidare fiscală agreat cu Fondul Monetar Internaţional ar putea readuce însă apetitul investitorilor străini pentru mediul de afaceri din România", notează Eugen Şinca, analist în cadrul departamentului de cercetare al BCR.

În primele patru luni, investiţiile străine au acoperit 55,1% din deficitul contului curent, care s-a ridicat la 2,06 miliarde de euro, în creştere cu 40,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea deficitului bugetar a fost influenţată în principal de balanţa transferurilor curente, care a înregistrat un sold mai mic cu 61,2% pe fondul reducerii sumelor de bani trimise în ţară de muncitorii aflaţi în străinătate. "Reducerea remiterilor angajaţilor români care lucrează în ţări din sudul Europei ce traversează o criză a datoriilor suverane a produs efecte negative asupra deficitului de cont curent. Pe lângă reducerea remiterilor transferurile curente nete au fost afectate şi de diminuarea intrărilor de fonduri europene la începutul lui 2010", a mai precizat Şinca. Circa 80% din remiterile muncitorilor străini provin din Italia, Spania şi Grecia.

Investiţiile străine reprezentând participaţii la capital, inclusiv profit reinvestit, au totalizat 975 mil. euro în primele patru luni ale anului, înregistrând o scădere de 10% faţă de 2009.

Investitorii imobiliari străini au adus în primul trimestru circa 170 mil. euro la capitalul firmelor pe care le deţin în România, potrivit datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Pe lângă firmele