Tânărul artist a făcut prima expoziţie la 16 ani. De atunci uimeşte lumea cu pensonul, creionul sau aparatul de fotografiat.
Sorin Baciu s-a născut cu pasiunea pentru artă. „De mic mi s-a spus că am talent, iar eu am crezut“, spune cu umor artistul. Din clasa a V-a a urmat cursurile Liceului de Artă, actualul Colegiu Naţional „Ciprian Porumbescu“, la Secţia de Pictură, unde l-a avut ca profesor pe Ion Carp Fluerici.
A participat la Olimpiada naţională de Artă Plastică de la Craiova unde a obţinut premiul II pentru pictură şi premiul special de la Uniunea Artiştilor Plastici (1999). „Este cea mai mare distincţie pe care o poate obţine un olimpic“, susţine Sorin.
În liceu a vrut la un moment dat să se lase de pictură deoarece şi-a dat seama că nu e o meserie din care va putea trăi, însă nu a putut să renunţe. „A fost un moment în liceu când am strâns culorile, şevaletul, dorind să mă îndrept către altceva. După o lună nu mai eram eu fără pictură. Trăiesc pentru artă, o sufăr şi o respir ca pe un analgezic“, explică artistul.
Acesta a fost poate şi motivul pentru care a dat la Universitatea de Artă şi Design Cluj, Secţia Pictură de şevalet. I-a uimit pe profesori prin coloristică şi armoniile cromatice. Tânărul susţine că îi place să facă mereu ceva nou şi nu are intenţia să găsească o formulă artistică.
Tot ceea ce-l înconjoară îl inspiră, iar între el şi materialele de lucru există o strânsă comunicare. „În facultate, în faţa pânzei, m-am blocat. Atunci am ieşit afară, mi-am băgat mâinile în pământ şi întorcându-mă am început să desenez cu degetele pline de pământ“, spune Sorin.
A expus la 16 ani alături de mentorul său
Facultatea a terminat-o cu Magna Cum Laude. „La licenţă profesorii, dar şi Marcus Lupertz s-au apropiat de lucrările mele să vadă parcă dacă sunt adevărate“, povesteşte artistul.
