Mitroi: Scăderea cheltuielilor cu salariile şi pensiile este doar o măsură de control al deficitului, şi nu de creştere economică

Pârvu: Printre măsurile eficiente se numără neimpozitarea profitului reinvestit şi penalizarea ieşirilor de capital

"Este nevoie de o notă de impact din care să se vadă clar care sunt avantajele şi dezavantajele aplicării anumitor măsuri"

În ultima perioadă, scena politică românească a fost una plină de tensiune, unde taberele politice s-au acuzat reciproc ca urmare a măsurilor de austeritate pe care România trebuie să le ia. Marţi moţiunea de cenzură împotriva acestor măsuri a fost respinsă, astfel că în acest moment nu mai rămâne decât contestaţia la Curtea Constituţională, care este cotată ca având mici şanse de a fi aprobată. În aceste condiţii, analiştii economici şi reprezentanţii patronatelor spun că tăierea cheltuielilor este doar începutul, România având nevoie de o serie de alte măsuri care să contribuie la punerea în mişcare a economiei reale. Mai mult, întreprinzătorii atrag atenţia că în acest moment trebuie identificate priorităţile şi luate măsuri cât mai repede în acest sens.

Florea Pârvu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), susţine că "avem nevoie de strategii bine puse la punct. Sunt sute de măsuri care pot fi luate, dar dintre acestea trebuie alese cele mai eficiente şi care să contribuie într-adevăr la dezvoltarea economiei româneşti. În acest moment trebuie identificate priorităţile'', a declarat pentru Curierul Naţional Florea Pârvu. Vicepreşedintele Consiliului pentru IMM este de părere că măsurile anunţate de reducere a salariilor şi a pensiilor sunt măsuri antiinflaţioniste, fiind doar o sursă de scădere a inflaţiei şi "cu toate acestea inflaţia va depăşi 5,5% din PIB în acest an''.

Pe de altă parte, Pâr