Cele trei subiecte de la proba la limba română, construite pe model clasic, netezesc drumul elevului către o notă de minimum 7, spun profesorii. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU

O serie de cerinţe pe marginea unui text, un eseu plecând de la o temă generală şi unul care pleacă de la o operă studiată la şcoală.

Cu alte cuvinte, tiparul după care e construită proba scrisă la limba şi literatura română, programată pentru 28 iunie, nu se diferenţiază de cel aplicat în anii trecuţi. Totodată, nu sunt diferenţe nici între subiectele de la "uman" şi de la "real". Modelul a fost aplicat şi subiectelor date olimpicilor internaţionali, care susţin Bacul mai devreme.

Un 7 e floare la ureche

La o primă vedere, profesorii consideră că elevii care au trecut prin materie vor putea lua cu uşurinţă cel puţin 7.

La limba română, unde elevii au fost obişnuiţi ani la rând să aibă subiectele publicate pe internet cu o lună înainte, cerinţele au fost la îndemână, spun profesorii.

"Primul subiect valorează 30 de puncte şi are nouă cerinţe plecând de la un text în proză. Este corespunzător programei şcolare şi respectă nivelul de cunoştinţe al elevilor de clasa a XII-a", consideră Lucia Barbu, profesoară de română şi corector al lucrărilor de Bacalaureat de ani buni.

Dacă până acum, al doilea subiect la limba română era o scrisoare de intenţie sau o cerere, acum este un eseu pe o temă generală, de obicei pe marginea unui citat dat. "Până acum trei ani se dădea alt subiect, dar foarte mulţi scriau numele lor, în locul unui nume fictiv. Şi potrivit metodologiei, trebuia să le anulezi lucrările. Or, se vedea că a fost o neglijenţă din partea lor", arată profesoara Barbu.

Olimpicilor care au susţinut examenul de maturitate li s-a cerut să întocmească un eseu despre bunătate, plecând de la afirmaţia lui Nicola