Fiecare dintre noi are un bagaj genetic care îi influenţează atât starea de sănătate proprie, cât şi pe cea a copiilor săi. Totuşi, studiile arată că ADN-ul poate fi modificat de o multitudine de factori asupra cărora putem interveni sau nu. Analizele genetice te ajută să afli din timp ce predispoziţie genetică ai pentru a face unele boli ereditare.
Ce moştenim, de fapt, de la părinţi?
Caracteristicile ereditare ne-au fost transmise prin intermediul materialului genetic al părinţilor şi tot prin intermediul lui le vom transmite, la rândul nostru, urmaşilor. Fiecare dintre noi poartă 46 de cromozomi, 23 moşteniţi de la mamă şi 23 de la tată, care conţin informaţii genetice precum nuanţa pielii, culoarea părului, forma nasului, grupa de sânge, precum şi alte particularităţi biochimice şi morfologice care ne deosebesc.
Cromozomii, ordonaţi în perechi, sunt formaţi din molecule de ADN (acid dezoxiribonucleic), alcătuite din segmente numite gene. Prin intermediul lor sunt transmise atât informaţiile genetice dominante şi care determină anumite trăsături, dar şi predispoziţia pentru anumite boli. Moştenirea genetică este un factor important de risc pentru bolile cardiovasculare, de exemplu.
Astfel, aproape jumătate din cei cu cardiomiopatie hipertrofică (îngroşarea muşchiului inimii) moştenesc boala de la părinţi. De asemenea, pot fi moştenite şi predispoziţia spre hipercolesterolemie, diabet, cancer, hipertensiune arterială, obezitate, boala renală polichistică şi spre unele afecţiuni neurologice.
Deviaţiile cromozomiale produc îmbolnăvire
După fecundare, este posibil ca zigotul să prezinte unele modificări ale numărului de cromozomi. Acest lucru se produce din cauză că divizarea perechilor de cromozomi nu se produce corect, formându-se celule sexuale care au un cromozom în plus (trisomie) sau în minus (monozo
