Ar fi, poate, bine ca de ziua indragostitilor sa avem curajul de a ne comporta ca fiind exact cei care sintem si de a-l vedea si pe celalalt ca fiind cine este - acelasi ca in ziua de ieri sau cea de miine. De ziua indragostitilor (care a fost in februarie), traficul de sentimente (si, mai ales, de simboluri ale acestora) este atit de intens, incit ai crede ca nici o umbra de indoiala, regret sau conflict nu s-ar putea abate vreodata asupra teritoriului aflat la raspintia dintre cele doua sexe. Lumea pare ca uita de toate neintelegerile si suferintele cauzate de "animalul inimii", pentru a folosi o expresie a bine-cunoscutei (de cind a cistigat premiul Nobel) Herta Muller. Fie uita, fie le confunda cu altceva. Dar se poate intimpla si reversul (si de obicei se intimpla): lumea vede numai aspectele conflictuale ale raportului dintre barbat si femeie. Una dintre consecinte este faptul ca volume intregi sint categorisite drept feministe sau misogine (in functie de accent), doar pentru ca una dintre laturile subiectului abordat priveste relatiile dintre cele doua sexe. Asa s-a intimplat cu volumul publicat de Doris Lessing in 1962, The Golden Notebook (referintele care urmeaza sint la editia recenta, Harper Perennial, London, 2007). Romanul este perceput ca unul feminist - perceptie pe care autoarea o respinge, in mare masura, de cite ori are ocazia. Sigur ca feminismul (ca si curent social) face parte din fundalul istoric al romanului - anume, realitatea sociala de la mijlocul secolului trecut, pe care autoarea a cunoscut-o foarte bine. Ea isi aminteste, de pilda, ca in anii 50 situatia femeilor din Marea Britanie era precara: fara servici si fara educatie, ele o duceau mult mai prost decit femeile din Colonii. Zece ani mai tirziu, odata cu miscarea sociala de eliberare si emancipare a femeilor din Occident, situatia acestora s-a schimbat radical. Multe din frazele chei