130 de miliarde de dolari este o sumă la care unele ţări nici nu îndrăznesc să viseze şi pe care o obţin anual şi fără prea mare efort reţelele de crimă organizată. Estimarea aparţine Organizaţiei Naţiunilor Unite, care avertizează că grupările de traficanţi capătă pe fondul crizei o putere economică tot mai mare.
130 de miliarde de dolari este o sumă la care unele ţări nici nu îndrăznesc să viseze şi pe care o obţin anual şi fără prea mare efort reţelele de crimă organizată. Estimarea aparţine Organizaţiei Naţiunilor Unite, care avertizează că grupările de traficanţi capătă pe fondul crizei o putere economică tot mai mare.
Potrivit raportului, criminalitatea transnaţională continuă să fie dominată de traficul cu cocaină şi heroină, care aduce venituri de aproximativ 105 miliarde de dolari anual.
Traficanţii de droguri câştigă anual peste o sută de miliarde de dolari, cu costul pierderii a sute de mii de persoane, estimează experţii Biroului ONU pentru Droguri şi Criminalitate.
Vânzările de cocaină continuă să îi îmbogăţească pe traficanţii din America de Sud : din vânzările în Statele Unite şi Europa, aceştia câştigă 38 de miliarde de dolari anual.
Mai alarmant pentru ONU este faptul că traficul de heroină tinde să ia amploare. Având ca principală sursă Afganistanul, heroina le aduce traficanţilor aproximativ 33 de miliarde de dolari, estimează ONU.
Al doilea sector ca dimensiune în cadrul criminalităţii organizate după traficul de droguri este reprezentat de traficul de persoane. Traficul cu femei în scopul exploatării sexuale aduce venituri de aproximativ trei miliarde de dolari pe an, se arată în raport.
Experţii ONU constată însă şi ascensiunea unor forme noi de criminalitate: de la traficul de produse contrafăcute, la pirateria maritimă din Golful Aden, în largul coastelor Somaliei. Lea Berzuc, despre traficul de droguri
