Discriminarea şi stigma în lumea medicală este tema rubricii Controverse, abordată de prof. dr. N. Lăzărescu, dr. Simona Tămăşan, dr. O. Nicoară, în nr. 1/2010 al revistei de informare specializată PSIHIATRU.RO. „Stigmatizarea nu atinge numai pacienţii psihiatrici, ci şi pe cei cu boli infecţioase, cancere, desfigurări cosmetice sau handicapuri fizice. În cazul persoanelor cu tulburări psihice însă, stigmatizarea asociază un nivel mai mare de stres şi un handicap social mai accentuat decât al bolii în sine, traduse prin izolare, reducerea stimei de sine, descurajare, acces redus la dezvoltarea academică şi profesională, dar şi la serviciile medicale. (...) Psihiatria comunitară şi lupta antistigmă presupune o legătură reală şi activă cu întreaga societate, înseamnă promovarea sănătăţii mintale în toate planurile. E nevoie de sprijinul oamenilor de cultură, al poliţiei şi al preoţilor, al marilor vedete pe care populaţia le adoră, alături de o asiduă activitate Publicitate în şcoli. Trebuie să existe aliaţi din partea mass-mediei şi a oamenilor politici, dar şi din partea universităţilor şi a întregii lumi medicale“. Un interesant eseu – Dezgustul – de la o emoţie orală la o emoţie morală – ne propune dr. Radu Vraşti. „Dintr-o perspectivă evoluţionistă, dezgustul s-a dezvoltat din interacţiunea dintre sistemul imunitar şi sistemul nervos central în procesul selecţiei variabilelor adaptative. Deşi îndeplineşte cele şase criterii ale unei emoţii de bază (activarea printr-o anume modalitate senzorială, abilitatea de a determina comportamente specifice, determinarea de schimbări în valoarea hedonică, modificarea şi redirecţionarea abilităţilor cognitive, circuit neuronal distinct şi continuarea stimulării corticale după trecerea evenimentului precipitant), dezgustul este un mecanism complex, şlefuit evoluţionistic, care orientează supravieţuirea umană de la