Pe lîngă conflictul tradiţional domestic generat de campionatele de fotbal concentrate pe termen scurt, amplificat firesc de faza grupelor cu trei meciuri pe zi, această lună iunie se presupunea că e a copiilor, acel fiinţe mici cu ochii mari care stau la computer şi dau like pe facebook în timp ce mama se ceartă cu tata. Pentru ei am ales în raftul Voxpublica “Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia”, extraordinara carte semnată de Selma Lagerloff.

A fost cartea mea fetiş în ciclul primar - o ediţie minunată din ‘61, editura Tineretului, cartonată şi cu desene minunate luate probabil dintr-o ediţie suedeză. O luam cu mine peste tot. Nu ştiu dacă aş fi putut-o citi într-un zumzet continuu de vuvuzele, pe atunci nu se transmiteau campionatele. Şi ştiu că e greu să-i dai copilului să citească un cărţoi de sute de pagini de acum mai bine de un secol în care un pitic zboară pe o gîscă. Dar cui îi pasă. Adulţii sînt egoişti, deşi par de treabă şi gata să mai lase de la ei. Iar copiii ar trebui să înveţe asta de mici:). Inclusiv să mai citească şi cărţi care nu c0nţin vrăjitori, vampiri şi alte tristeţi din astea (pe vremea mea cosmonauţii erau mai tari, hehe) – că s-ar putea să fie mult mai cool.

Diverse detalii m-au legat de Nils. Dacă vă amintiţi, eroul nostru chiuleşte de la o dimineaţă la biserică pentru că vroia să tragă liniştit cu puşca tatălui. Numai că – detaliu important! – primeşte ca sarcină să citească nişte comentarii ale lui Luther la epistolele Sfîntului Pavel. Toată metamorfoza se produce cu acea carte deschisă pe masă. Sfîntul Pavel îl pedepseşte prin intermediul unui spiriduş pe Nils cel obraznic.

Fascinantă în cartea asta e încărcătura dramatică. Nils află în lunga sa călătorie poveşti complicate, stranii, fără happy enduri şi alte tîmpenii. este practic o carte de dezintoxicare – învaţă un creier tînăr să evadeze din