Biografia si bibliografia prozatorului, istoricului literar, eseistului si memorialistului Dinu Pillat (n. 1921 - m. 1975) necesită o recercetare minuţioasă a bibliotecilor si a arhivelor, publice si particulare, spre a depista si a identifica noi mărturii despre creaţia unuia dintre cei mai talentaţi si instruiţi intelectuali, care a fost obstrucţionat, permanent, de regimul autoritar instalat în România după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Literatura sa epistolară, amintită cândva aici, e cu mult mai bogată, mai interesantă si, evident, conţine o sumă semnificativă de informaţii literare si culturale care întregesc, fericit, imaginea unui scriitor si cărturar preocupat de viaţa spirituală a unei Românii bulversate.
Epistolele trimise istoricului literar si prozatorului Marin Bucur (n. 1929 - m. 1994), pe când acesta se afla la Paris pentru a cerceta relaţiile literare si culturale dintre cele două ţări romanice, surprind cu fineţe interesul si dragostea nemărginită pe care cei doi cărturari le-au nutrit pentru spiritualitatea franceză.
Impresiile si referinţele despre literatura franceză, procurarea unor cărţi, publicate la vremea respectivă în oficinile tipografice din Paris sau din alte orase, intruvabile în România, demonstrează preocuparea lui Dinu Pillat pentru proza postproustiană.
Revelator, sub toate aspectele, mi se pare a fi si microeseul lui Dinu Pillat despre cartea La apa Vavilonului\ a doua operă de creaţie epică a lui Marin Bucur, care a fost citit si cenzurat de oficialii de la Radiodifuziunea Română, în 1971, si care nu a putut fi publicat de către autor în nici o revistă literară. A sosit în sfârşit momentul.
Eseistul si rafinatul analist remarcă voluptatea de a nara si puterea de inventivitate lexicală a unui prozator modern care, uzitând cu abilitate parabola, evocă, de fapt,
