Modelul agriculturii româneşti, cu un număr foarte mare de ferme mici care produc pentru autoconsum şi un număr foarte mic de ferme mari, cu 60% din agricultori având peste 60 de ani şi o suprafaţă semnificativă exploatată de persoane fizice, pune în dificultate poziţia pe care România trebuie să o exprime la Bruxelles privind modul de gestionare a banilor europeni.

"România are două tipuri de agricultură diametral opuse, cu scopuri şi obiective diferite de dezvoltare şi acest lucru este important pentru schemele şi mecanismele de susţinere din viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

Gestionarea în mod unitar a modului de distribuţie a subvenţiilor către fermele mici şi cele mari ne creează dificultăţi. Trebuie să găsim o simplificare a modului de distrubuţie a ajutoarelor pentru fermele mici", a declarat Mihail Dumitru, ministrul agriculturii.

Este pentru prima dată când se recunoaşte, printr-un raport complex prezentat de Ministerul Agriculturii, situaţia reală a României agricole în mare parte nefiscalizată, cu foarte multe ferme mici şi foarte puţine mari, în condiţiile în care în Europa predomină fermele de dimensiuni medii. Mai mult, autorităţile caută soluţii pentru schimbarea acestui raport în următorii cinci ani şi mai ales a formării celei de-a treia categorii - cea a fermelor familiale care să producă şi pentru piaţă, care în prezent "sunt doar un vis, doar propuneri şi nicidecum o realitate".

"Dacă noi ca stat membru reuşim să demonstrăm specificitatea şi avantajul agriculturii mici, familiale şi a rolului primordial pe care îl joacă producţia de servicii pentru societate, vom avea o oportunitate foarte mare. Pe partea de competitivitate însă trebuie să jucăm după regulile generale, prin valorificarea investiţiilor mari pe care le putem finanţa acum de la UE, pentru că data viitoare nu cred că vom mai beneficia ca stat membru de