Cazul Ozanei Oancea e singular. Cand toata lumea vrea sa devina celebra si sa devina celebra acum, ea a avut taria sa astepte. Absolventa de actorie, a jucat la Craiova in mai multe piese regizate de Silviu Purcarete, dupa care a intrat in echipa Festivalului Transilvania ca manager relatii internationale. Nu a considerat ca e sub demnitatea ei artistica. La 40 de ani a debutat in cinema direct intr-un rol principal, in "Felicia, inainte de toate", de Razvan Radulescu si Melissa de Raaf. Wim Wenders a spus despre ea ca a fost pentru el descoperirea Festivalului Transilvania 2010. In interviuri, Ozana Oancea e asa cum te astepti: cu picioarele pe pamant, modesta, echilibrata.
Reporter: Cum e posibil sa izbucnesti asa intr-un prim rol principal, fara sa fi avut o minima experienta in cinema?
Ozana Oancea: Cred ca trebuie spus un lucru: textul acela e foarte bine scris. 95% din succesul acestui film sta pana la urma in faptul ca e foarte bine scris si gandit. La intrebarea propriu-zisa nu stiu cum sa raspund. Cred ca sunt foarte multi actori buni care n-au avut norocul asta, pleasca de a se intalni cu un rol care sa li se potriveasca, care sa vina la timpul potrivit. Altfel, nu stiu ce sa zic.
Da, lumea nu ma stie prea bine. Am jucat la teatru in spectacole relativ putine, dar care au avut o viata lunga. M-am dus la teatrul din Craiova la spectacolele lui Silviu Purcarete care s-au jucat pe o perioada foarte lunga de timp si care au facut multe turnee. Am avut noroc: am fost rasfatata de directia de atunci a teatrului, fiind distribuita numai in spectacolele cu sanse mari de reusita.
Reporter: In timpul acesta dadeai si probe pentru film?
Ozana Oancea: Asta s-a petrecut in anii 90, pana in 2000, cand nu exista boomul cinematografic de acum. Pe atunci am fost foarte putin chemata la probe. Nici nu m-am zbatut foa
