La 18 iunie 1990, Parlamentul ales la 20 mai s-a reunit pentru a asista la procedura de învestire a lui Ion Iliescu în funcţia de preşedinte al României. Şedinţa a avut loc la Ateneul Român. Au mai participat membrii Guvernului, şefii partidelor politice, personalităţi ale vieţii sociale şi economice din ţară, şefii misiunilor diplomatice acreditate la Bucureşti, ziarişti autohtoni şi de la agenţiile de presă internaţionale. Sesiunea comună a Camerelor reunite ale Parlamentului a fost condusă de Alexandru Bârlădeanu, preşedintele Senatului. Acesta l-a invitat la cuvânt pe Teodor Vasiliu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, care a dat citire actului de validare a lui Ion Iliescu în funcţia de şef al statului. După procedura legală a învestirii, Ion Iliescu a fost invitat să rostească jurământul de credinţă.
A urmat apoi discursul noului preşedinte ales la 20 mai 1990. Ion Iliescu nu a putut ocoli problema recentelor evenimente din Piaţa Universităţii din Bucureşti, care au culminat cu violenţele de la 13-15 iunie. În opinia sa, tulburările fuseseră organizate de "forţe politice extremiste", care nu acceptau alegerile din mai şi încheierea stării de provizorat în care se aflase România după Revoluţie. Iliescu a susţinut că la 13 iunie 1990 fuseseră atacate şi distruse instituţii de stat, acţiune ce dusese la pierderi de vieţi omeneşti şi distrugerea unor bunuri materiale. Privite în ansamblu, susţinea Ion Iliescu, evenimentele de la 13 iunie ar fi avut caracterul unei rebeliuni care urmărea discreditarea internă şi externă a noii conduceri a statului, aleasă democratic.
Ion Iliescu îşi exprima în discursul de la 18 iunie speranţa că pe viitor dezbaterea politică se va desfăşura fără confruntări violente, în sălile de şedinţă ale Parlamentului sau în alte împrejurări organizate responsabil.
După analiza recentelor evenimente
