Figuri celebre din politica românească au la mână patalama de revoluţionar. Mulţi au ieşit din case după fuga lui Ceauşescu, din 22 decembrie, iar majoritatea au făcut Revoluţie în oraşe de provincie în care nu s-a tras nici măcar un singur glonţ.

1 /.

Vasile Blaga la Ştei, Radu Berceanu la Craiova, Toni Greblă la Tg.-Jiu, Petre Movilă la Iaşi, Vasile Nistor la Bacău, Gheorghe Marcu la Botoşani ş.a.m.d. au ieşit în stradă abia după ce evenimentele majore se consumaseră.

Traseul lor este interesant: au intrat imediat în sediile consiliilor populare, au devenit membri CFSN sau chiar lideri locali ai Frontului, după care au avansat rapid în politică. Dosarele lor sunt ţinute la secret de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, deşi ne aflăm în plin proces de reevaluare a certificatelor.

E un clişeu, dar e de neevitat: viaţa bate filmul. Parlamentarii sunt în perioada febrilă a preschimbărilor certificatelor de revoluţionar. Numai în actuala legislatură sunt 17 luptători remarcaţi, alţi cinci nu şi-au preschimbat actele, iar al şaselea, Cătălin Voicu, este momentan cazat la penitenciar. Şi e ca în filme.

În excelenta satiră a lui Porumboiu, "A fost sau n-a fost", profesorul Mănescu se chinuia să demonstreze că a ajuns în piaţă cu 10 minute înainte de fuga lui Ceauşescu. Vorbim despre un anonim oraş de provincie, nu despre Piaţa Universităţii. Alţii l-au contrazis spunând că a ajuns acolo cu 10 minute după, golind subiectul de orice urmă de eroism.

I-am supus pe eroii din parlament testului Porumboiu: au fost sau n-au fost la Revoluţie? Au luptat înainte sau după fuga lui Ceauşescu? Şi, exact ca în film, câţiva s-au jurat că au ieşit din casă când încă nu căzuse regimul. Cei mai mulţi spun că oricum au dovedit curaj pentru că în primele zile încă nu era clar dacă regimul comunist va fi înlăturat