Ploiesti, fabrica Uztel. Un cartier deloc prietenos. Printre caini jigariti si cersetori, Gabriel Achim filmeaza demo-ul primului sau lungmetraj, "Visul lui Adalbert". Un decor absurd pentru un film absurd, care va debuta cu un citat din Beckett, continuand cu referiri la Steaua Bucuresti, Helmuth Duckadam si victoria de la Sevilla. Filmul va fi o tragi-comedie plasata in mediul muncitoresc din 1986 si ii va da primul rol principal lui Gabriel Spahiu. Regizorul filmeaza in aceste zile un demo cu care va cauta finantare la Karlovy-Vary si Sarajevo.
"Visul lui Adalbert" va surprinde o zi din viata unei lichele comuniste. Scenariul e impanat cu referinte cinefile si puneri in abis. Se joaca cu ideea de film in film si face o paralela intre legenda accidentului de la vanatoare al lui Helmuth Duckadam si situatia in care se afla personajul principal, care lucreaza intr-o fabrica, la Protectia muncii. Regizorul rezuma in cateva cuvinte ideea filmului, vorbeste despre cum "suntem amputati de propriile performante" si despre inutilitatea cinematografului.
Directorul de imagine George Chiper va filma in Super VHS, ceea ce va da o calitate deosebita imaginii. Gabriel Achim isi aminteste intr-o pauza de filmare ca in "Noaptea americana" a lui Truffaut se spunea ca in prima saptamana de filmare vrei sa experimentezi, dar dupa prima saptamana nu vrei decat ca totul sa se termine mai repede.
"Nici nu mai stiu - e bine, e rau", spune regizorul in hala unde filmeaza o sedinta festiva din anul 1986. Cei o suta si ceva de figuranti imbracati in halate albastre tocmai au tras un "Ieee!" din toti plamanii cand li s-a dat pauza ca sa se puna lumina pentru un nou cadru. Gabriel Achim spune ca azi e o zi mai buna, desi nu i-a venit toata figuratia (in alte zile, unii figuranti n-au plecat cand s-a terminat ziua de filmare ci mai devreme, cand au avut tre
