"S-a sfarsit cum a inceput"...
Acesta este titlul unei piese scrise de irlandezul Sean O'Casey (Dublin 1880 - Devon 1964). Autor plin de har, temperament "razboinic", indragostit inca din adolescenta de Shakespeare, O'Casey se implica de tanar in miscarea nationalista irlandeza. La implinirea varstei de 43 de ani isi vede visul cu ochii: are loc premiera piesei sale "Umbra unui franctiror". In 1929, i se joaca la Londra "Cupa de argint". In rolul principal - unul dintre cei mai mari actori britanici al acelui timp: Charles Laughton. In 1930, insusi Sir Alfred Hitchcock realizeaza un film dupa piesa "Juno si Paunul", scrisa de O'Casey pe cand avea 40 de ani. Dupa moarte, trupul neinsufletit al marelui scriitor va fi inmormantat - in semn de omagiu pentru arta sa - intre mormintele lui Shelley si Tennyson.
Piesa pe care ne-o ofera acum, in final de stagiune, Teatrul National din Bucuresti si care a fost scrisa in 1931, i-a placut enorm unui alt mare scriitor irlandez, Samuel Beckett, romancier si dramaturg. Autor al capodoperei "Asteptandu-l pe Godot", detinator - in 1969 - al unui Premiu Nobel pentru Literatura, obsedat de viziunea unei umanitati care se degradeaza pana la un stadiu larvar, Samuel Beckett a fost incantat de aceasta "trasnaie", de aceasta "poveste de adormit copiii", de aceasta comedie burlesca a mereu revoltatului, mereu nefericitului sau conational, Sean O'Casey.
Despre aceasta piesa a lui, insusi O'Casey spunea ca in ea este vorba de "un realism atins de aripa fanteziei"... Si avea perfecta dreptate! Dovada, felul in care piesa starneste fantezia regizorilor ce se incumeta sa o puna in scena, cat si verva actorilor care dau viata celor trei personaje din aceasta "Poveste de adormit copiii". Povestea este de-a rasu-plansu, o drama in care ni se arata cum se risipesc clipele vietii unor oameni modesti - tarani saraci, irlandezi,