Tensiunile si emotiile dezbaterii motiunii de cenzura au trecut. Nu si cauzele care le-au generat. Ca le pasa sau nu, politicienii romani s-au facut foc si para, in timpul discutiilor si dupa anuntarea votului pozitiv primit, indirect, de planul de austeritate menit sa salveze Romania de dezastrul economico-financiar iminent.
Opozitia fiind nemultumita de metodele de redresare economica alese de Putere, iar ministrii, in frunte cu domnul Emil Boc, reprosandu-le contestatarilor lipsa unei alternative viabile la panaceul propriu.
Luarile de cuvant au degenerat in acuze reciproce, adevarate batalii verbale, care au scos la iveala, inca o data, calitatea factorului uman, in unele cazuri, si vehementa atacurilor la persoana, in altele.
De ce sa sufere doar o parte a populatiei si alta nu? De ce sa se bage mana in buzunarul pensionarului? Sunt banii lui, dreptul lui castigat dupa o viata de munca. De ce sa scada indemnizatia pentru cresterea copilului? Ce facem cu viitorul tarii? De ce se mai fac investitii in infrastructura rurala? Unde sunt specialistii pentru care se intentioneaza a se contrui locuinte la sate? De ce pachetul de masuri adoptat de Guvern este "produsul de casa" al domnului Traian Basescu si al PD-L? Si multe altele.
In ciuda persistentei acestor necunoscute, dupa ce motiunea de cenzura a picat, fapt care este considerat un succes al presedintelui Traian Basescu, masurile anuntate de Guvern vor fi puse in practica, chiar daca acestea vor fi contestate la Curtea Constitutionala. Curtea este dominata de catre alianta aflata la guvernare cu un "scor", destul de confortabil, 5 la 4. Astfel, PD-L controleaza 4 judecatori, PSD are 3, PNL 1 judecator si UDMR unul. Totusi, cum deciziile Curtii pot fi luate prin voturile a minimum 7 judecatori (2 pot lipsi, intrunindu-se totusi plenul), pot exista si situatii in care
