Alianţa DA, care a câştigat alegerile din 2004, a guvernat ca atare doar jumătate din mandat, restul fiind asumat de liberali, cu sprijin discret şi neasumat din partea PSD.
Însă disputa dintre preşedinte şi premier s-a iscat mult mai devreme, în vara lui 2005 şi a fost generată de controversele privind alegerile anticipate.
Era Guvernului Tăriceanu stă sub semnul introducerii cotei unice, de 16 la sută atât pentru impozitul pe venit, cât şi pentru cel pe profit. A fost cea mai de impact măsură economică a Executivului din perioada 2005-2008.
Guvernul Tăriceanu a decis să nu încheie un acord de împrumut cu FMI, ducând o politică economică bazată pe consum şi aducerea unor investiţii străine, fără a controla strict deficitul bugetar. La o privire de ansamblu, analiştii economici apreciază că Guvernarea Tăriceanu a fost una caracterizată de „o creştere economică fără precedent, dar total nesustenabilă, pe fondul unei instabilităţi politice".
La 1 iulie 2005 românii au trecut la leul greu, o măsură pe care economiştii o considerau necesară pentru realizarea unui mediu economic stabil. În 2007, aderarea la Uniounea Europeană ar fi trebuit să aducă în ţară miliarde de euro bani europeni. Gradul de absorbţie a banilor europeni a fost în perioada 2007-2009 de doar 30%.
Unde sunt banii de la BCR?
Tot în timpul Guvernării PNL a fost parafată şi privatizarea BCR. În 2005, Erste Bank a câştigat licitaţia de privatizare, oferind 3,75 miliarde euro pentru pachetul de 61,88% din acţiunile băncii. În toamna anului 2006, statul român a încasat circa 2,2 miliarde de euro pentru pachetul de 36,8% pe care îl deţinea.
Privatizarea nu a fost însă una fără scandal, guvernanţii fiind acuzaţi că au „risipit" banii încasaţi pe privatizare. Premierul Tăriceanu susţine că sumele s-au dus în investiţii, însă ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu - min
