Pe lângă concertele majore, cu zeci de mii de spectatori, pe scena muzicală românească au loc evenimente aşa-numite „underground“. Nu pe stadioane, ci în cluburi, în păduri sau în clădiri părăsite. În spatele lor se află fie nume mari, fie, cum altfel, studenţi. În Bucureşti, locaţiile curente ale fenomenului sunt terasa Muzeului Naţional de Artă Contemporană, Traian 42, The Ark sau Post Cochet. Sunt cele mai cunoscute puncte de întâ
Pe lângă concertele majore, cu zeci de mii de spectatori, pe scena muzicală românească au loc evenimente aşa-numite „underground“. Nu pe stadioane, ci în cluburi, în păduri sau în clădiri părăsite. În spatele lor se află fie nume mari, fie, cum altfel, studenţi.
În Bucureşti, locaţiile curente ale fenomenului sunt terasa Muzeului Naţional de Artă Contemporană, Traian 42, The Ark sau Post Cochet. Sunt cele mai cunoscute puncte de întâlnire ale unor tineri care îşi fac aproape un scop în viaţă din a fi cât mai diferiţi de restul lumii, dar care se dovedesc a fi, în final, destul de asemănători între ei. Câteva caracteristici comune: au între 20 şi 40 de ani, lucrează în design, arhitectură sau media, consideră că fumatul nu mai e la modă şi îşi selectează atent toate brandurile de care se înconjoară, fie că e vorba de laptop, haine sau telefon. Evident, companii din diverse domenii au văzut în ei o sursă bună de creştere, întrucât e vorba, în general, de un segment de consumatori cu venituri medii şi mari. Cel mai mediatizat exemplu din ultima lună este lansarea berii Grolsch pe piaţa autohtonă. Lansare care a luat forma unei petreceri în metroul bucureştean, începută la ora 00:00 şi la care fiecare invitat primea şi solicitarea „te rugăm nu dezvălui locaţia petrecerii, locurile sunt limitate“. Evident, petrecerea s-a bucurat de un succes fabulos.
Electro-scena muzicală
Industria care a crescut cel m
