Multe lucruri sunt în neregulă în sistemul nostru politic şi în societate, de acord. Însă analiza noastră nu trebuie să se concentreze ex-clusiv pe partide şi personaje politice. Acestea sunt importante, iarăşi de acord. Dar adesea mai important este sistemul în care sunt prinse. Şi regulile de care actorii politici sunt nevoiţi să asculte. Iată de ce evit, de obicei, să formulez opinii cu privire la persoane anume din spaţiul public. Să spui "Jos Vasilescu!" sau "Sus Georgescu!" e la îndemâna oricui. Şi adesea nu reprezintă rodul nici-unui efort de inteligenţă, ci doar al unei frustrări. Strict personale.
Motiv pentru care astăzi am să emit opinii despre un alt personaj. Unul conceptual. Pe numele său de botez, Pierzătorul Condorcet. Nu îl cunoaşteţi? Mai gândiţi-vă. Veţi vedea că l-aţi întâlnit. Şi nu cred că l-aţi simpatizat prea tare.
Dar să nu anticipăm. Primul care l-a întâlnit a fost un cărturar spaniol din secolul al XIII-lea, Raimundus Lullus. Următorul, care i-a dat şi numele, a fost un matematician francez din secolul al XVIII-lea. Ce au observat ei? Că fiecare alegere la care participă mai mult de doi candidaţi poate fi descompusă, logic, într-o sumă de alegeri între două opţiuni.
Spre exemplu, avem o alegere la care participă 7 candidaţi. Vasilescu, Georgescu, etc. Putem analiza aceas-tă cursă electorală în termeni de se-turi de doi candidaţi. Să presupunem că noi, electoratul, stăm într-o cameră şi îi vedem că intră, pe rând, câte doi. Vasilescu vs. Georgescu, Vasilescu vs. Irimescu, Georgescu vs. Irimescu, etc. La fiecare din aceste perechi votăm. Evident, unii candidaţi vor câştiga mai multe asemenea înfruntări decât alţii.
Un candidat care ar câştiga toate aceste meciuri "1-la-1" se numeşte "Câştigătorul Condorcet". Un candidar care ar pierde toate aceste meciuri se numeşte "Pierzătorul Condorcet". Aceste personaje conceptuale
