Adepţii austerităţii pozează drept realişti, dar nu-şi pot justifica poziţia prin cifre şi nici nu pot spune că pieţele cer austeritate.

Care e logica din spatele măsurilor de austeritate ale guvernului german? Răspunsul e că nu există. Dacă insişti pe lângă oficialii germani să-ţi explice de ce e nevoie să impună austeritatea într-o economie în recesiune, vei primi explicaţii fără sens. Când le spui asta, vin cu alte explicaţii, tot fără sens. Iată cum ­decurge o conversaţie tipică (pe baza experienţei proprii şi a altor economişti americani):

Înverşunatul german: „Trebuie să tăiem imediat deficitul, ca să rezolvăm problema fiscală generată de o populaţie în îmbătrânire."

Americanul urât: „Dar nu are sens. Chiar dacă economiseşti 80 de miliarde de euro - ceea nu vei reuşi, pentru că tăierile de buget vor afecta economia şi vor reduce veniturile - dobânzile la datorii ar fi mai puţin de o zecime de procent din PIB. Aşa că austeritatea va împiedica revenirea economică, dar nu va face mai nimic pentru a îmbunătăţi situaţia bugetară pe termen lung."Înverşunatul german: „Nu contest calculele. Trebuie să ne gândim la reacţia pieţei."

Americanul urât: „Dar de unde ştii cum va reacţiona piaţa? Şi oricum, de ce ar fi piaţa influenţată de politici care nu au niciun impact asupra fiscalităţii pe termen lung?"Înverşunatul german: „Nu înţelegi situaţia noastră."

Adepţii austerităţii pozează drept realişti, dar nu-şi pot justifica poziţia prin cifre şi nici nu pot spune că pieţele cer austeritate. Din contră, guvernul german poate împrumuta în continuare la dobânzi foarte mici. Aşa că adevărata motivaţie a obsesiei lor e alta. Vor să facă pe moraliştii. Germanii tind să creadă că acumularea deficitului e imorală, în timp ce echilibrarea bugetelor e o virtute, în ciuda logicii economice.

„Ultimele ore au fost un spectacol de putere", a spus