La Ankara, şeful statului turc, Abdullah Gül a convocat o reuniune cu responsabilii civili şi militari, pentru a discuta despre intensificarea atacurilor comise de rebelii kurzi. O analiză semnată de Matei Vişniec.

La Ankara, şeful statului turc, Abdullah Gül a convocat o reuniune cu responsabilii civili şi militari, pentru a discuta despre intensificarea atacurilor comise de rebelii kurzi. O analiză semnată de Matei Vişniec (audio).

Unul dintre motivele principale pentru care Uniunea Europeană nu se grăbeşte să primească în sânul ei Turcia este şi faptul că această ţară nu şi-a rezolvat problema kurdă. O problemă care ia uneori aspectul terorismului, alteori a războiului civil, dar cel mai des aspectul unei minorităţi, căreia nu i se recunosc drepturile.

Minoritatea kurdă din Turcia numără între 12 şi 15 milioane de persoane. În 1984, sub conducerea aşa-zisului Partid al Muncitorilor din Kurdistan, kurzii din Turcia s-au revoltat, iar conflictul s-a soldat cu peste 45 de mii de morţi.

În 1999, şeful mişcării, Abdulah Ocalan a fost capturat de turci, dar nucleul militant şi revoluţionar al acestei formaţiuni kurde nu a renunţat însă la lupta armată şi lansează atacuri din nordul Irakului, unde îşi are bazele.

La sfârşitul săptămânii trecute, turcii au pierdut nouă soldaţi, în contextul mai multor atacuri comise de kurzi şi al unor operaţiuni lansate de turci pe teritoriul irakian.

Situaţia riscă din nou să devină explozivă, or tocmai acest lucru vor să-l evite autorităţile de la Ankara. "Nu vrem ca ţara noastră să fie atrasă de spirala violenţei", a declarat premierul Recep Tayip Erdogan. El a promis acordarea mai multor drepturi în favoarea minorităţii kurde, ceea ce îi atrage însă criticile Opoziţiei, care îl acuză că pune în pericol unitatea naţională.

Problema kurdă nu este însă numai una a Turciei, ea este una regională. K