Angajaţii români au mai multe datorii, nu-şi primesc salariile la timp şi sunt din ce în ce mai preocupaţi de problema şomajului, spre deosebire de anii trecuţi, când aceştia se concentrau pe cererea de salarii mai mari şi pe posibilitatea achitării facturilor.

Restructurările operate de companii, creşterea ratei şomajului concomitent cu creşterea volumului de muncă, îngheţarea sau reducerea salariilor sunt factorii care amplifică gradul de demotivare în rândul angajaţilor. Specialiştii spun că scăderea încrederii angajaţilor în companie se reflectă şi în rezultatele de business, pentru că unii angajaţi lucrează intenţionat mai prost, pentru a le atrage atenţia şefilor.

Aproximativ unu din zece români nu-şi primeşte salariul la timp, arată un studiu al companiei de cercetare GFK efectuat în luna martie a acestui an, pe un eşantion de peste 1.000 de respondenţi. Acelaşi procent (9%) a fost înregistrat şi anul trecut.

Îngrijorarea constantă şi nesiguranţa unui venit cert fac ca stresul şi presiunea suplimentară suportate de angajaţi să crească. Angajaţii sunt puternic demotivaţi atunci când angajatorul le încalcă drepturile (stabilite prin contractul de muncă), mai ales că, pentru majoritatea, salariul reprezintă unica sursă de venit.

"Prin întârzierea repetată a plăţii salariului şi a onorării unui contract se transmite ideea că în fapt nimic nu este «sfânt» şi deci sigur, nici măcar un contract, ceea ce face ca respectul şi încrederea angajatului în compania şi şefii săi să scadă dramatic", spune Sorin Faur, regional HR coordinator al BDO Balkans, funcţie din care coordonează activităţile de resurse umane ale firmei de audit şi consultanţă din şapte ţări. Teoria spune că, pe termen scurt, angajaţii care lucrează sub presiunile şefilor ar putea deveni mai productivi, însă numai în ceea ce priveşte rapiditatea de obţinere a rezultatelor.